Creșterea „turismului comunist” din R...
3
0

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Copiați link-ul

Creșterea „turismului comunist” din România

icon.png
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on pinterest

La câteva decenii după răsturnarea sângeroasă a lui Nicolae Ceaușescu, turismul bazat pe repere din epoca comunistă a României a devenit o industrie înfloritoare.

BUCUREȘTI – Christian Scutariu râde când este întrebat de ce 400 de turiști se aliniază zilnic pentru a vizita „Conacul Ceaușescu”, unde lucrează ca ghid.

„Pentru că majoritatea străinilor nu au avut șansa de a experimenta comunismul”, a spus el. „Nu au trăit astfel de lucruri, așa că le este greu să înțeleagă, dar sunt foarte curioși în privința asta”.

Turiștii intră pe 11 ianuarie într-o zonă de piscină din Conacul Ceaușescu din București. Pereții sunt decorați cu mozaicuri realizate în anii 1960.

Turiștii intră pe 11 ianuarie într-o zonă de piscină din Conacul Ceaușescu din București. Pereții sunt decorați cu mozaicuri realizate în anii 1960.

Conacul din București este locul în care Nicolae Ceaușescu și familia sa s-au scăldat sub robinete de aur și s-au plimbat prin grădini populate de păuni și poliție secretă, în timp ce românii de afară erau forțați într-o epocă întunecată a penuriei, a restricțiilor și a represiunii. Reședința a fost deschisă publicului ca muzeu în 2016, dar a urcat deja în Top 10 site-uri turistice clasate in Romania.

Un vizitator face o fotografie cu o baie din incinta Conacului Ceausescu.

Un vizitator face o fotografie cu o baie din incinta Conacului Ceausescu.

Scutariu a declarat pentru RFE/RL că aproximativ două treimi dintre vizitatorii site-ului sunt străini și, până când pandemia a schimbat statisticile turistice, muzeul vedea că numărul crește cu aproximativ 25 la sută în fiecare an.

Palatul Parlamentului din București

Palatul Parlamentului din București

La uriașul Palat al Parlamentului din București – cel mai infam mega-proiect al lui Ceaușescu – o poveste similară s-a desfășurat în ultimul deceniu.

În 2013, ceva mai putin de 150.000 de turisti – peste 80 la sută dintre ei străini – au parcurs coridoarele impunătoare ale clădirii. Până în 2018, acest număr ajunsese la peste 260.000, o creștere de aproape 80 la sută. Această creștere a depășit semnificativ numărul total de turiști străini veniti în România, care a crescut cu aproximativ 65 la sută in aceeasi perioada.

Un ghid îi conduce pe turiști printr-un coridor din Parlamentul Bucureștiului pe 12 ianuarie.

Un ghid îi conduce pe turiști printr-un coridor din Parlamentul Bucureștiului pe 12 ianuarie.

Vlad Chiciudean, care organizează tururi cu tematică comunistă în București, a declarat pentru RFE/RL: „După [1989 Romanian revolution], nu am vrut nimic de-a face cu aceste amintiri ale comunismului. Am vrut să-l expulzăm din viața noastră”.

De-a lungul timpului însă, mai ales după ce aderarea României la Uniunea Europeană în 2007 a simplificat intrarea în țară, mulți au văzut o oportunitate.

„Am văzut „Hmm, OK, chestia asta se vinde”, a spus ghidul turistic.

Un calendar îl prezintă pe Nicolae Ceaușescu în Muzeul Consumatorului Comunist din Timișoara, din vestul României.

Un calendar îl prezintă pe Nicolae Ceaușescu în Muzeul Consumatorului Comunist din Timișoara, din vestul României.

Chiciudean spune că în ultimii cinci ani s-au deschis în toată țara mai multe muzee și alte atracții cu tematică comunistă.

„Majoritatea românilor nu înțeleg de ce străinii vor, la fel de mult ca ei, să știe lucruri despre comunism. Dar dacă există un interes acolo, atunci putem profita de el”, spune el.

Un turist român vizitează grădina de iarnă a Conacului Ceaușescu.

Un turist român vizitează grădina de iarnă a Conacului Ceaușescu.

Valorificarea fascinației străine pentru relicvele comuniste a fost îmbrățișată în România într-un mod în care nu au reușit toate republicile foste socialiste ale Europei. În Albania, reședința celebrului dictator stalinist Enver Hoxha ramane inchis catre public.

Turiştilor li se arată pe 12 ianuarie una dintre încăperile masive din clădirea Parlamentului Bucureşti.

Turiştilor li se arată pe 12 ianuarie una dintre încăperile masive din clădirea Parlamentului Bucureşti.

În timp ce sălile cavernoase ale parlamentului de la București și luxul strălucitor al reședinței Ceaușescu dețin o atracție estetică evidentă, chiar și unele locuri triste și îndepărtate văd mii de vizite din partea turiștilor interesați de reperele trecutului comunist al României.

Contururile pictate arată unde au căzut Nicolae și Elena Ceaușescu după ce au fost executați.

Contururile pictate arată unde au căzut Nicolae și Elena Ceaușescu după ce au fost executați.

În Târgoviște, un orășel situat la 70 de kilometri nord-vest de București, în 2022, în jur de 4.500 de turiști, majoritatea străini, au plătit să intre în curtea în care Ceaușescu și soția sa, Elena, au fost împușcați de un pluton de execuție la 25 decembrie 1989.

Într-un mod surprinzător interviu media franc în 2013 când a fost deschisă publicului cazarma de la Târgoviște, Adrian Țuțuianu, șeful consiliului local, a declarat pentru AFP că locul de execuție este „un alt atu pentru a atrage mai mulți turiști”, despre care anticipa că „va avea un efect foarte bun asupra activității economice a regiunea.”

Un hol în clădirea în care Nicolae și Elena Ceaușescu au fost puși în judecată, apoi executați, în 1989.

Un hol în clădirea în care au fost trimiși în judecată Nicolae și Elena Ceaușescu, apoi exec

Citește mai multe!

Distribuie această știre prietenilor tăi

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin

Lasă un răspuns