O viață mai lungă nu e neapărat o via...
6
0

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Copiați link-ul

O viață mai lungă nu e neapărat o viață mai bună. De ce trăiesc româncele mai mult, dar mai prost decât bărbații (Panorama)

icon.png
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on pinterest

Valul de viroze atinge apogeul, situația din spitale devine critică (Adevărul)

În săptămânile care urmează vom avea și mai multe infectări cu virusurile respiratorii de sezon, dar și cu SARS-CoV-2, în condițiile în care camerele de gardă sunt deja supraaglomerate. Medicii fac apel la populație să renunțe la automedicație, mai ales cu antibiotice și să meargă mai întâi la medic. Situația din spitale începe să arate ca aceea de la începutul pandemiei.

Pe larg în Adevărul.

O viață mai lungă nu e neapărat o viață mai bună. De ce trăiesc româncele mai mult, dar mai prost decât bărbații (Panorama)

O fată născută în România în anul 2020 are o speranță de viață de 78 de ani, în timp ce un băiat născut tot atunci va trăi cu 8 ani mai puțin, adică 70 de ani, potrivit datelor Eurostat. Dincolo de speranța efectivă de viață, datele spun că, în medie, fata va trăi 61 de ani relativ sănătoși, iar băiatul, 59 de ani. Diferența de ani înseamnă că, deși trăiesc mai mult decât bărbații, româncele au considerabil mai mulți ani de sănătate precară decât bărbații: 17 ani în cazul lor, față de 11 ai bărbaților.

Anii de sănătate precară sunt un indicator relevant al eficienței sistemului de sănătate dintr-o țară, precum și pentru calitatea vieții. Termenul se referă la anii în care o persoană trăiește fără vreo afecțiune serioasă care să reprezinte o dizabilitate.

De ce trăiesc femeile mai mult, dar mai prost decât bărbații?

Una din cauze este faptul că, în cazul femeilor, nu se pune mai mult accent pe prevenție. Asta deși femeile au, prin comparație cu bărbații, un spectru diferit de afecțiuni care pot fi prevenite usor. Potrivit specialiștilor, de cele mai multe ori, se pune accent pe intervenție, iar femeile ajung să depisteze târziu afecțiunile, fără să mai poată interveni radical pentru vindecarea bolii.

În România, un exemplu grăitor în acest sens e faptul că rămânem fruntași în UE la incidența cancerului de col uterin și avem, în același timp, și cea mai mare rată de mortalitate prin acest tip de cancer din întreaga Uniune Europeană. Asta deși, teoretic, acest tip de cancer este foarte ușor de depistat și de tratat,.

Chiar și așa, cancerul de col uterin vine abia pe locul trei, după cancerul de sân și cancerul colorectal, într-un clasament național al celor mai frecvente tipuri de cancer care afectează femeile din România.

Integral, pe pagina Panoramă.

Ce înseamnă Evaluare Națională și Admitere la liceu în același an? Expert: Cârpeală. Elevi: O povară (Europa Liberă)

Noile proiecte de legi, consultate de Europa Liberăarată că, după Evaluarea Națională, elevii de clasa a VIII-a vor da admiterea la liceu, organizată de acestea pentru maximum 90% din numărul de locuri atribuite prin planul de şcolarizare.

Spre deosebire de propunerea din legile lui Sorin Cîmpeanu din vara lui 2022, care indica o pre-admitere înainte de Evaluarea Națională, proiectele actualului ministru al Educației, Ligia Deca, ar stabili că admiterea la liceu va avea loc după Evaluarea Națională.

Elevii, părinții, dar și experții nu sunt de acord cu două examene unul după altul, dar nici cu modul propriu-zis de organizare.

Reprezentanții Asociaţiei Elevilor din Bucureşti şi Ilfov spun că noua admitere va fi un stres în plus pentru elevii care termină opt clase. Ei au lansat și o petiție online prin care resping varianta și spun că „această dublă admitere este o povară pentru un copil de 14 ani, care ar trebui să îşi dubleze numărul de meditaţii, de ore nedormite şi nivelul de stres”.

Falimentul de sute de milioane de euro de la City Insurance din România, dezvăluit într-un document confidențial, trimis de autoritățile britanice: „Sume mari de bani, bazate pe contracte false, au fost transferate unor persoane” (Libertatea)

Pe 1 ianuarie 2023, odată cu plata de către stat a 120 de milioane de euro către asigurații City Insurance, „afacerea City” a devenit, într-o discreție absolută, cel mai mare dezastru din istoria asigurărilor din România, potrivit cifrelor comunicate de autorități, la cererea Libertatea. Și acesta este doar începutul. Ca să finanțeze falimentul, oamenii și firmele din toată România plătesc deja polițe mai mari de asigurări. Din primăvara lui 2021, procurorii au fost anunțați, cu probe din Elveția, că City a falsificat conturile de garanții, pe care nu le-a avut niciodată. Dar după aproape doi ani, dosarul e într-o fază incertă la DIICOT: toți acționarii, managerii City și asociații lor sunt liberi, iar

Citește mai multe!

Distribuie această știre prietenilor tăi

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin

Lasă un răspuns